Ghjuncu marinuvP1 s:cte puf
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Juncus maritimus | |||||
| Classificazione scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisione | Magnoliophyta | ||||
| Classa | Liliopsida | ||||
| Ordine | Juncales | ||||
| Famiglia | Juncaceae | ||||
| Generu | Juncus | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Juncus maritimus Linnaeus, 1753 | |||||
U ghjuncu marinu (Juncus maritimus) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Juncaceae. Hè nativu di l'Europa, di l'Asia è di l'Africa. Hè statu dinù introduttu in America, in particulare in i Stati Uniti d'America è in Uruguay.
U ghjuncu marinu hè altu 1 m. E foglie sò lineare, cilindriche è piene. A so punta hè pugnente. Sò verde chjaru. E foglie sò femine eppo dopu masci. U ghjuncu marinu fiurisce di lugliu o d'aostu. Si piace in i lochi ind'ellu ci hè a rena, l'acqua.
Parechji sinonimi di Juncus maritimus sò:
- Juncus maritimus var. arabicus Asch. & Buchenau
- Juncus ponticus Steven
- Juncus maritimus var. rigidus Rouy
- Juncus arabicus (Asch. & Buchenau) Adamson
Cuntenutu
- 1 In Corsica
- 1.1 Artisgianatu
- 2 Referenze
- 3 Da vede dinù
In Corsica[mudificà | edità a fonte]
U ghjuncu marinu hè assai cumunu in u litturale di a Corsica. Si trova à u cantu di u mare o vicinu à i stagni.
Artisgianatu[mudificà | edità a fonte]
In artisgianatu, u ghjuncu marinu hè statu usatu da sempre per fà e sporte, e fattoghje o e casgiaghje.
Referenze[mudificà | edità a fonte]
- Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, 1981, Adecec
- Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Cunservatoriu è giardinu botanicu di a cità di Geneva: Geneva (in francese)
Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]
- u ghjuncu